Deși am scris în repetate rânduri, până aproape mi-a ieșit pe nas, despre gândirea pozitivă și efectele ei benefice asupra sănătății, ea va rămâne mereu o temă inepuizabilă care se autoalimentează periodic, iar tocmai de aceea unele mici clarificări vor reveni mereu în buclă. Ca într-un circuit.
Pentru că omul este prin natura lui o ființă vulnerabilă în fața emoțiilor puternice, iar nu toată lumea este înzestrată cu acea capacitate de a se automotiva și de a rămâne așa, mai ales atunci când se află într-un mediu ostil.
Poți atrage un mare cadou spre tine printr-o gândire pozitivă?
Da. Cum? În primul rând, poți începe prin a te gândi la forța ta interioară și la câtă frumusețe spirituală ai deja în tine.
De data aceasta, aș vrea să ne gândim împreună la acele momente din viața noastră, când primim și desfacem cadouri la diverse ocazii și la ce înseamnă ele cu adevărat pentru noi.
Cui nu-i plac cadourile ambalate frumos, înfășurate delicat cu panglică lucitoare și fundițe, dar mai ales ocaziile în care suntem aplaudați pentru ceea ce facem și ceea ce obținem. Aceste momente le înghițim imediat ca pe niște medicamente indispensabile pentru întreținerea orgoliului. Administrate zilnic cu bună știință și meticulozitate, ele au scopul de a găsi sau a spori sensul a ceea ce se întâmplă în jur.
Te-ai gândit vreodată că o bucurie poate fi superficială din cauză că ea se poate fabrica? Superficială în sensul de lipsită de consistență.
Și că, la fel cum vine inopinant spre tine, la fel de repede va trece, dacă o privești ca pe ceva oferit de alții. Ca o boare de vânt.
Dar ce faci după ce va trece mirajul acela aducător sau creator de bucurie? Ai cumva vreun plan B cu care continui să mergi mai departe cu același entuziasm, ca și cum în fiecare zi aniversezi ceva?
Ești tu capabil să rămâi cu acea emoție pozitivă în inimă mult timp sau ai nevoie de cineva din exterior care să te motiveze în acest sens? Cât de dependent emoțional te face cadoul venit de la cineva?
Paradoxal este faptul că rar descoperim că totul este deja un mare cadou în jurul nostru, ce nu așteaptă decât să fie văzut, apreciat și folosit ca pe un instrument al bunăstării sau avansării noastre.
Vestea bună este că adevărata bucurie din inima omului nu dispare o dată cu trecerea unui eveniment în care desfaci cadourile primite. Indiferent că este vorba de aniversări de naștere sau de Moș Nicolae sau de Moș Crăciun sau de orice alt moment deosebit din viață, în care cineva îți oferă un cadou, toate acestea sunt momente create de o circumstanță anume, care, ca orice circumstanță se schimbă la un moment dat. Se transformă încet, își pierde din intensitate, din importanță și dispare. Poate reapare la o următoare ocazie.
Dar tu, cu ce rămâi în inimă până la următoarea ocazie? Ai responsabilitatea să ții făclia aprinsă, și cu cadou și fără cadou, viața ta este o făclie care strălucește oricum, nu?
Pentru că tu însuți ești un cadou venit pe lume cu o misiune specială.
Toate cutiile care ne înconjoară sunt incluse în acest cadou minunat, numit viață, încă din secunda în care fiecare a venit pe lume, printre cutii și cutiuțe, din care unele mai simple, iar altele mai sofisticate.
Casa, mașina, televizorul, laptopul, telefonul fix, telefonul mobil, radioul, aparatul foto. Vreți să mai continui? Nici o problemă. Dulapul, sertarul, vitrina, cutia cu scrisori, coșul de gunoi, geanta de serviciu, telecomenzile, tablourile, biblioteca, autobuzul, frigiderul, aragazul, etc. Chiar dacă nu toate arată ca niște cutii în adevăratul sens al cuvântului, ele au forma unor cadre pline cu ceva, la care ne uităm și ne izbim de ele zilnic.
Suntem înconjurați de cutii. Ne petrecem viața în ele, cu ele, printre ele, privind la ele, trăind cu ele.
Adevăratul cadou de care trebuie să ne bucurăm este viața.
Restul reprezintă cutia, adică tot ce avem în viață.
Claudia
P.S. : Formula masculină de adresare este utilizată doar cu scopul de a ușura redactarea textului.