Orice fel de călătorie, pe care omul o întreprinde în viață. Geografică sau spirituală. Deoarece, de îndată ce ai atins o țintă mult dorită, în care ți-ai pus toată energia și tot efortul, mintea se va pregăti încet dar sigur, automat și adesea inconștient, pentru o nouă provocare, pentru următorul obiectiv de atins.
Nevoia umană, de orice natură ar fi ea, că-i biologică, de securitate, de socializare, de explorare, de acceptare, de autorealizare și așa mai departe, nu mai poate fi considerată o nevoie, exact din momentul în care ea este atinsă. În acea secundă, ea dispare din prioritățile gândirii sau din câmpul nostru de interese și devine o simplă experiență trăită, iar în locul acelei nevoi deja împlinite, va apare o alta, menită să ne mobilizeze din nou, cu aceiași intensitate sau poate nu, depinde de cât de importantă este.
Ca oameni, nu suntem statici, ci suntem creați să fim activi, mereu dornici de a realiza ceva, mereu să tindem să urcăm noi trepte, spre reducerea nevoilor prin confruntarea lor directă. O nevoie în sine nu există dacă nu poate fi strâns legată de dorința de a o împlini. Exemplu, unul simplu, de nevoie umană de bază, nu poți spune că ți-e foame fără să simți, cerebral dar mai ales biologic, dorința de a mânca. Cu alte cuvinte, ceea ce consimți a fi cu adevărat o nevoie trebuie să reușească să te mobilizeze în direcția împlinirii ei. Altfel rămâne o constatare care nu te va deranja cu nimic. Dar după ce ai mâncat, sau, luând oricare alt exemplu, după ce ai rezolvat cutare problemă, mintea ta începe să proceseze alte nevoi. Alte destinații în care îți pui energia și atenția.
De aceea, mai important rămâne să te bucuri pe traseu de fiecare moment străbătut, să savurezi călătoria, să admiri peisajul din jurul tău, să înveți lecțiile de la cei care te însoțesc sau cei pe care îi întâlnești, să apreciezi fiecare clipă trăită, în loc să stai tot timpul stresat având gândul fixat în mod obsesiv la rezultat, la ce te așteaptă la final. Din simplul motiv că acel obiectiv există în viața ta ca să te țină dinamic, alert, motivat, dar o dată ce atingi destinația, acea nevoie de bază va dispare ca un balon de săpun.
Destinațiile nu pot fi puncte fixe, ele sunt repere menite să se deplaseze de fiecare dată mai încolo, și mai încolo și mai încolo, ținându-ne mintea alertă și spiritul viu.
Așadar, pe parcursul lui 2018, să ne bucurăm mult mai mult de toate detaliile pe parcursul "călătoriilor" pe care le avem de făcut, căci destinațiile sunt puncte iluzorii. Ele aduc un surplus de bucurie, dar numai în momentul în care sunt atinse, în timp ce pe durata călătoriei în sine mintea este liberă de această condiționare.
Claudia
P.S. : Formula masculină de adresare este utilizată doar cu scopul de a ușura redactarea textului.